Mizera este viata in metrou
Sub Albii pereti mizeri intr-un ecou
Tot omul arunca mizerie in iubire
Si totul devine doar o amintire.
Ce s-a intamplat cu al nostru destin?
s-a transformat totul in pelin?
Sau a fost si n-are sa mai fie?
Ecou si iar o amintire…
Desert este acest pamant; vadana
Viata in Piata Romana.
Chitara zurnaie sub a sale corzi
Azi traiesti si maine dormi.
Omul priveste iar in intuneric
Afara-i zi dar nu-i feeric
Ceea ce este in inima sa nu-l intareste
Ci e stas, e dor, e viata ce paleste.
Si cat ai sa tot cauti ragaz:
O clipa sa-ti oferi un caz,
Ceva ve sa te-adoarma maine,
As lua un vis si-as da pe-o paine.
Nu asculta nimeni, nu vor nici paine…
Si trec cu toti prevazatori
Peste filosoficul decor,
Privesc sobri noaptea adanca
Si-asteapta sa se duca.